|
"...Trebuie să vorbim engleza, mai bine zis americana, ca să gīndim ca yankeii şi să ne lăsăm evaporaţi de "modul de viaţă american", the best in the world. Şi dacă mie-mi face rău să văd toate năroadele mestecīnd chewing-gum sau chiar ciungă sau gumă de mestecat? Şi dacă mie mi-e scīrbă de Ku-Klux-Klan şi de «segregaţie»? Şi dacă eu am fost zvīrlit afară dintr-un restaurant, līngă Chicago, fiindcă eram īn compania unei frumoase evreice, dar niţel măslinie la faţă? Şi dacă eu era cīt pe ce să fiu aruncat īn stradă din apartamentul meu, īn plin Chicago, pentru că avusesem tupeul să-l primesc acolo pe un camarad francez, profesor ca şi mine, dar antilez? Şi dacă alte douăzeci de valori ale «modului american» de a gīndi mă revoltă, colonelul Ricard o să mă dea la gunoi, īntrucīt refuz să devin băutor de Coca-Cola sau de Pepsi-Cola, negrofob, evreofob şi indianofob? Şi dacă, mie, civilizaţia banului īmi face rău? Ca să servească prompt interesele S.H.A.P.E., francezii trebuie să īnghită civilizaţia cocalcoolică, inclusiv limba ei?
Adevărul e că ni se bagă pe gīt jargonul americănos ca să fim conduşi la abator cu ochii legaţi. Dovadă, termeni ca disuasiune, descurajare, missile gap, trei achiziţii grozave ale vocabularului nostru, trei cadouri preţioase din partea NATO şi S.H.A.P.E." (pp. 233, 234)
"Nemulţumindu-se doar să ruineze limba ofiţerilor şi a soldaţilor francezi, Pactul Atlantic contribuie pe de altă parte la colonizarea noastră, şi asta chiar cīnd suntem īn prada frisoanelor «decolonizării». Bieţi francezi, atīt de mărginiţi īncīt īşi īnchipuie că īn secolul XX se mai ocupă teritorii! Graţie capitalismului, poţi deveni stăpīn absolut al unei ţări posedīnd 51% din capitalurile unui oarecare număr de intreprinderi-cheie: bănci, industrie grea etc. Mai vicleni decīt noi, de fiecare dată cīnd yankeii colonizează o ţară, ei o proclamă independentă: vezi Filipinele." (p. 237)
"...Īn Le Figaro din 2 mai 1962, dl Leon Gingembre se nelinişteşte: «Riscăm ca, rapid, dacă nu vom fi atenţi şi nu vom lua măsuri, să ajungem la o adevărată colonizare a comerţului nostru, apoi a economiei, de către puterile financiare internaţionale» Bine crescut, dl Gingembre nu vorbeşte de capitalismul yankeu. Puteri financiare internaţionale īi e de ajuns; grosolan cum sunt, eu voi preciza că e vorba de dolar şi că, pentru a cīştiga de tot partida, acest dolar trebuie să ne ucidă şi limba: atīta vreme cīt francezii vor mai vorbi franceza şi vor gīndi după Montaigne şi Diderot, nu vor putea fi făcuţi să īnghită ca proştii toate porcările din American way of life." (p. 239)
"...Īncă din 6 august 1953, dl Alfred Sauvy a adulmecat pericolul: De la abandonul lingvistic la servitute. Acest articol ar fi trebuit să alerteze opinia publică şi Puterea, pentru că el scotea la iveală evidenţa, anume că «americanii pierd rareori o ocazie de a īnlocui nu numai limba, ci şi cultura franceză". (p. 240)
|
Traducere de George Pruteanu
|
*) Etiemble, Parlez-vous franglais?, NRF, Gallimard, col. "Idées", Paris, 1964, 384 pp.
(imaginea de sus)
Toate sublinierile aparţin autorului.
O ediţie mai recentă:
(Gallimard, Folio Actuel, nr. 22, Paris, 1999, 438 pp.)
|
*)
