VETO
CURBA LUI HĂRDĂU
(Curentul, 6 iul. 2006)   

          Am citit acum cîteva zile, într-un cotidian central, o ştire : "La română oral, au promovat 99,61% din candidaţi". Mi-am spus că ori e o glumă, ori s-a întors, mult mai nervos ca de obicei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi s-a gîndit să facă ordine în învăţămînt.
          Dar ştirea era serioasă. Oferea şi cifre (pe unele le-am dedus prin scădere):

candidaţi      =    180.458;
promovaţi      =    179.754;
note între 0 şi 5  =    704;
note între 5 şi 6  = 12.000;
note între 6 şi 8  = 47.000;
note între 8 şi 9  = 30.662;
note între 9 şi 10 = 90.000.

          Dacă n-ar fi ridicolă, informaţia oferită de ştirea de mai sus ar fi senzaţională. Ar reieşi că avem un tineret genial, extraordinar de pregătit: din 10.000 de elevi, doar 39 iau sub 5 la limba şi literatura română... Jumătate din ei sunt excepţionali în domeniul limbii şi al literaturii, cohorte de juni Mircea Eliade, batalioane de Emineşti...
          Din păcate, e evident că aceste cifre sunt o cacialma, o "victorie" de tip ceauşist. O elementară cunoaştere a dispunerii capacităţilor şi a disponibilităţilor în marile grupuri umane (cuplată cu o minimă stăpînire a teoriei probabilităţilor) ne spune că aceste rezultate sunt forţate, de examinatori care habar nu au de docimologie*, doar ca să se poată raporta partidului şi guvernului recolte mari de 9 şi 10 la hectarul de elevi. Şi, foarte probabil, cum spun multe voci, pentru a fi onorate şpăgile primite.

          Realitatea goală-goluţă o percep, fără echivoc, la studenţii mei din anul I: oral, se exprimă stîngaci, cu un vocabular sărac, doldora de clişee şi anacoluturi, iar în scris, peste jumătate comit erori pentru care se rămîne corijent în clasa a VII-a. (Ţinînd cont de lipsa cronică, dezastruoasă!, de autoritate instituţională a şcolii şi de halul mizer în care sunt plătiţi profesorii, totalmente desconsideraţi şi mereu înşelaţi, situaţia nici nu e de mirare).
          E la nivel elementar, în materie de probabilităţi sociologice, că distribuţia valorilor în grupuri mari şi aleatorii (adică fără selecţii prealabile) trebuie să urmeze curba lui Gauss, care corespunde şi logicii bunului-simţ - puţini la extremităţi (foarte rău şi foarte bine), mulţi la mijloc (mediocru):

          Notele de la examenul de care vorbim se aşază într-un grafic aberant, cel următor, care urcă, în stil Kim-Ir-Sen spre nebănuite culmi de erudiţie şi onor:

...care aminteşte de distihul de demult: Nu există să existe / Cetăţeni cu feţe triste!
          Ştim ce debandadă (morală, intelectuală) e în şcoli. Am văzut recent, iar, ce au ajuns examenele de bacalaureat, cu subiectele de vînzare la colţ de stradă sau pe banale saituri de Internet. Ministerul cedează jalnic, admiţînd aberaţia că Moromete e un... intelectual! L-am contemplat pe veşnic derutatul domn ministru Hărdău, cu aerul său de uncheş sfătos, proaspăt paraşutat în vîltoarea care-l năuceşte şi mai tare. Faţă cu realităţi şi rezultate precum cele comentate mai sus, mostre flagrante ale nivelului de decădere a învăţămîntului românesc, bîiguielile molcome ale d-sale sunt tot atît de eficace cît ventuzele la mort. Şi groază mi-e că, aşa cum e şcoala, aşa e viitorul românesc.
__________________
          *) Docimologia e acea parte a teoriei didactice care se ocupă cu principiile, tehnicile şi metodele de evaluare, de apreciere, de notare.

.