|
 |
|
Dacă împărțim un segment astfel încît raportul dintre
întreg și latura mai mare să fie egal cu raportul
dintre latura mai mare și latura mai mică,
obținem proporția de aur.
Aceasta e exprimată prin "numărul de aur" (f)
= 1,61803398874..., cu un număr infinit de zecimale (ca și "p").
Inversul lui f,
adică 1/f,
are exact aceleași zecimale: 0,61803398874...
|
|
 |
 |
|
Acesta este un "dreptunghi de aur".
|
Dacă vom trasa în interiorul său un pătrat cu latura
AC, dreptunghiul rămas alături (EBDF) este tot unul "de aur" - și
așa mai departe.
Arcele de cerc trasate din colțul pătratelor astfel formate
generează așa-numita spirală logaritmică,
unicul tip de spirală care nu-și modifică forma pe măsură ce crește.
Această spirală poate fi regăsită în multe aspecte
ale omului, ale naturii, ale Cosmosului.
|
|
 |
|
Ombilicul împarte corpul omenesc în
proporția de aur. Și alte dimensiuni ale componentelor corpului se
află în același raport.
|
|
 |
|
Galaxia noastră
(Stați puțin cu pointerul pe imagine)
|
|
 |
 |
|
Spirala logaritmică a unei cochilii
de melc.
(Stați puțin cu pointerul pe imagine)
|
Spirala logaritmică vizibilă în
forma urechii umane. Ea se întîlnește și în interiorul aparatului
auditiv. |
|

a
 |
 |
|
Numărul de aur este strîns legat de șirul lui
Fibonacci, în care fiecare termen este suma celor două
anterioare (1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, 89, 144, 233...).
Pe
măsură ce înaintăm, raportul dintre doi termen succesivi ai șirului
lui Fibonacci tinde spre f
(de exemplu
233/144 = 1,61805...).
Bifurcația ramurilor plantelor și ale arborilor ascultă de șirul lui
Fibonacci.
În imaginea din dreapta, AB+BC=CD, BC+CD=DE etc.
|
|
 |
 |
|
O paralelă cu baza de la mijlocul unei laturi într-un
triunghi echilateral înscris într-un cerc generează proporția de
aur.
|
Pătratul maxim înscris într-un
semicerc generează proporția de aur. |
|
 |
 |
|
Intersecția diagonalelor unui pentagon generează
proporția de aur.
|
Cercuri concentrice generează și
ele proporția de aur. |
|
 |
Bisectoarele (de ex.: DB) unui "triunghi isoscel de
aur" (adică unul în care baza reprezintă 0,618... față de laturi)
generează, la rîndul lor, proporția de aur, iar arcele de cerc
trasate din punctele unde ele intersectează laturile "triunghiurilor
de aur" ce se formează succesiv generează spirala logaritmică.
|
|
 |
 |
 |
| |
|
 |
 |
 |
|
Dacă intersectăm, ca în figurile de mai sus, trei
dreptunghiuri de aur, vîrfurile lor vor genera un icosaedru
(poliedru regulat, "platonician", cu 20 de fețe triunghiulare).
(Stați puțin cu pointerul pe imaginea din dreapta jos) |
| |
| |
|
 |
 |
|
Aceleași vîrfuri se vor afla în centrul fețelor unui
dodecaedru (poliedru regulat, "platonician", cu 12 fețe
pentagonale).
(Stați puțin cu pointerul pe imaginea din dreapta) |
|
|
|
 |
 |
|
Constructorii piramidelor Egiptului
Antic cunoșteau proporția de aur. |
Nu mai puțin, arhitecții Evului Mediu.
(În imagine, catedrala Notre-Dame din Paris) |
| |