DIALOGURI

ANTOLOGIE
MESAJE şi RĂSPUNSURI
(Partea I: 25 ian.-31 ian. 2004)
(criteriile alegerii sunt indefinibile)

Ordinea este cronologică. Nu am intervenit în orto- sau kako-grafia mesajelor.

MESAJ: Ce urmariti de fapt cu acest site?
RĂSPUNS: Încerc să vă dumiresc pe scurt, deşi întrebarea e pusă cu un subînţeles maliţios.
Urmăresc ceea ce am urmărit şi prin articolele, emisiunile şi cărţile mele: să comunic şi să mă comunic, să găsesc părtaşi bucuriilor mele estetice. Un estetician francez, J.-M. Guyau spunea: "Cînd vezi frumosul, simţi nevoia să fii doi". În esenţă, e o pură gratuitate. După o vorbă clasică (à bon entendeur...): finalitate fără scop. 25.01.04

          MESAJ: Ce parere aveti despre introducerea TVA-ului la vanzarea de carte? Credeti ca exista vre-un avantaj real ?
          RĂSPUNS: Totul seamănă cu o acţiune concertată de îndobitocire a românilor. Băsescu a obţinut stupida glorie de a alunga cărţile din stradă. Acum guvernul dă încă o lovitură de graţie spiritului românesc. Pînă la această măsură ticăloasă, cărţile erau deja de 5-7 ori mai scumpe decît în 1989. Cartea ieftină ar mai fi fost o speranţă de lumină, pentru că televiziunea distribuie idioţie cu ghiotura.
        Pe scurt, e mai mult decît o greşeală: e o crimă de les-cultură. 27.01.04

MESAJ: Tot eu, incultul, va deranjeaza scriu fara diacritice, ca vad ca nu ies bine. Adaug la rugamintea anterioara, cea prezenta, privind declinarea in limba romana. Multi dintre noi nu stim ca exista cazul Acuzativ, cu intrebarile "pe cine?" "ce?", la care se raspunde, pentru persoane "L-am vazut pe Nicolae" sau "Ii intreb pe pietoni" si nu "Ii intreb pietonii despre Lulu ..." Multumim pentru lamuriri.
RĂSPUNS: Problema ridicată de dv. este destul de complexă. Norma gramaticală este e reprezentată prin construcţia de tipul "ÎI întreb PE prietenii lui..."; "profesorul ÎI invită PE studenti la o discuţie...". Stilistic vorbind, însă, mai ales atunci cînd e vorba de grupuri, categorii, e admisibilă şi construcţia de genul: "îi întreb prietenii dacă au veşti despre el..."; "profesorul invită studenţii la o discuţie...", pentru că aceasta răspunde unei tendinţe fundamentale a oricărei limbi: aceea a economiei de mijloace, a "minimului efort". Se observă că şi constructia "scurtă" e la fel de clară, lipsită de echivoc - şi atunci vorbitorii resimt ca redundante (prisoselnice) cele două cuvinte suplimentare ("pe...lui"). Aşa stau lucrurile, pe scurt. 30.01.04

          MESAJ: Stimate domnule profesor Pruteanu şi stimati vizitatori ai saitului, Tin să împărtăsesc tuturor vizitatorilor saitului bucuria mea că acesta există şi contine texte şi imagini care îndeamnă la reflectie. Am descoperit saitul acum cîteva săptămîni şi încă nu am teminat de citit toate textele – într-adevăr, nu cel mai mic dintre meritele acestei publicatii electronice îl reprezintă amploarea sa. Am apreciat îndeosebi textele de la rubrica „Merită să...”. De pildă, nu citisem încă poezia lui Poe, „Corbul”, dar mai bine mai tîrziu decît niciodată! Vă adresez totusi o întrebare; problema aceasta mă frămîntă din perioada emisiunii „Doar o vorbă...”. Reînfiintarea emisiunii ar fi un eveniment pe care îl astept cu sperantă şi încredere!
        E vorba de expresia „şase!”, folosită pentru a atrage atentia asupra unor pericole. Întrebarea mea vizează originea acestei uzante. As îndrăzni chiar să vă împărtăsesc, dvs. domnule profesor Pruteanu, şi desigur şi vizitatorilor saitului, ipoteza mea. Sper că nu o veti găsi prea năstrusnică! În jargonul tehnic al aviatorilor anglo-americani, în timpul celui de al doilea război mondial, directia unui avion inamic era indicată cu ajutorul unui sistem în care gradele erau substituite de orele ceasului: un avion aflat pe directia de zbor a pilotului era „la ora 12”, unul aflat în dreapta era la „ora 3” etc. Un inamic aflat exact în spate, adică în pozitia cea mai periculoasă, era raportat: „inamic la ora sase” (adică la 180 de grade): „watch your six!” sau chiar „sase!” („six!”). E doar o presupunere! V-as fi recunoscător dacă ati avea bunăvointa să îmi răspundeti şi peste luni de zile, la reînfiintarea emisiunii, pe care mi-o doresc asa cum sunt convins că si-o doresc multi alti vorbitori ai limbii române.
        Cu stimă şi multumiri sincere, Valentin Spirea
          RĂSPUNS: Vă multumesc pentru aprecieri. Ipoteza dv. este ingenioasă, dar nu se confirmă. Expresia "şase!", cu sens avertizant, este atestată înainte de cel de-al doilea război mondial în studii lexicografice românesti: "Dacoromania" (Sextil Puscariu, 1931); "Bulletin linguistique" (Al. Rosetti, 1937); "Buletinul institutului "Al.Philippide" (I. Iordan, 1936), conform Dicţionarului Academiei, litera Ş, Ed. Acad., 1978. Originea pare a fi în rusescul (cu acelaşi înţeles: "atenţie, pericol!") "şesti=şase", care a dat şi expresia argotica "pe şest". Vezi şi Al. Graur, "Puţină... aritmetică", Ed. Şt., 1971; I. Iordan, "Limba română actuală", Ed. Socec, 1947; id., "Stilistica limbii române", Ed. St., 1975. 30.01.04

          MESAJ: De ce insistati in politica domnule Pruteanu? Va preferam mai mult la "Doar o voba....." ......ce sa va mai spun?
          RĂSPUNS: De ce n-aş "insista"? Oare chiar trebuie lăsaţi să facă politică numai profitorii, combinagii, "j"mecherii, semidocţii, şnapanii, hahalerele, oportuniştii, acumulatorii de vile, terenuri şi miliarde etc.? Eu sunt un "idealist", un "paşoptist": cred infinit mai mult în idei decît în bani. Fac politică pentru că ţin la transformarea în faptă a unor idei. Fac politică fiindcă îmi pasă. Fac politică pentru că am ceva de spus unor oameni care vor să mă asculte.
        "Doar o vorbă..."? Între 1997 şi 1999 am putut să le realizez pe amîndouă: eram tot senator şi susţineam zilnic emisiunea cultural-lingvistică la TVR, doi ani, zi de zi. Aş putea şi azi, dar televiziunile nu vor, au devenit surse de-a dreptul nocive de imbecilizare, în loc de a-şi urma menirea esenţială, care NU e aceea de a face bani din murdărie, ci de a fi focare de civilizaţie, de lumină spirituală, de bun-simţ, de cumsecădenie, de cultură, de bune moravuri.
        Fac şi politică pentru ca un asemenea deziderat (care sună aproape utopic în mizeria de azi) să fie realitate măcar pentru nepoţii, dacă nu pentru copiii noştri. 31.01.04

MESAJ: Buna ziua. Am 57 de ani, am fost proiectant,sunt pensionar si-cu permisiunea dvs.-va intreb; "doua alternative" nu este un pleonasm? "mai multe alternative"-nu este mai mult decat barbarism? Am invatat de la dl. prof. emerit Pop Caius. ca se scrie (ex.)"stegul rosu", "Turnul Severin" şi se poate pronunta nearticulat. Asa este? "Mai multe optiuni" este corect? Optiunea nu este alegerea unei singure posibilitati? Va multumesc şi daca as avea adresa de posta electronica a dvs, v-as scrie mai mult decat incape aici şi despre mai multe. Pe scurt, imi lipseste dascalul, meu de Limba Romana care mi-a fost şi sfatuitor şi caruia ma puteam confesa in astfel de probleme şi nu numai. Va doresc sanatate şi imi doresc sa fiu pe aceeasi "lungime de unda" cu dvs.
RĂSPUNS: 1) Alternativă înseamnă un cuplu de două posibilităţi, deci nu întotdeauna "două alternative" este un pleonasm. De pildă: Ion poate să plece fie la munte, la Sinaia sau la Predeal - fie la mare, la Mamaia sau la Mangalia. El are, deci, două alternative. 2) "Mai multe opţiuni" este corect. De exemplu: am de ales un liceu, formulez mai multe opţiuni (nume de licee), dintre care, în funcţie de anumiţi patrametri, una se va realiza. 31.01.04