Conf.univ.dr. George Pruteanu
NORME DE REDACTARE ȘI PUNERE ÎN PAGINĂ

A LUCRĂRILOR DE LICENȚĂ

 

 

COPERTA

 Atît pe copertă, cît și pe pagina de titlu din interior, îndrumătorul științific va fi menționat după modelul:

Îndrumător științific:

lect.univ.dr. Ion Popescu

și nu precum în formele (greșite!) de mai jos:

Îndrumător Științific,

Lect.Univ.Dr. Ion Popescu

sau

Îndrumător științific:

Lect.univ.dr. Ion Popescu

 

LITERA UTILIZATĂ

Pentru textul lucrării va fi folosită, de preferință, litera (fontul) Times New Roman. La lucrările de dimensiuni relativ mici sau mijlocii (pînă la 100 de pagini) se va folosi corpul 14. Pentru a evita îngroșarea excesivă, la cele care ar depăși suta de pagini se va folosi corpul 13 sau 12.

În textul propriu-zis, inclusiv în „Sumar“, „Introducere“ sau „Concluzii“, se va folosi litera regular (=normală, dreaptă). Litera italic va fi folosită pentru evidențierea citatelor în ghilimele, precum și pentru titlurile lucrărilor citate sau numele publicațiilor, conform modelelor:

Text text text „citat citat citat“ text text...

Text text text Lucrare citată text text...

Text text text Nume de publicație (nr., data completă) text text...

Litera bold va fi folosită pentru cuvintele importante, pe care autorul lucrării dorește să le evidențieze, conform modelului:

Text text text cuvînt important text text...

Dacă în interiorul unui citat există cuvinte subliniate, se va folosi litera bold italic, conform modelului:

Text text text „citat cuvînt subliniat în citat citat“ text text...

Nu se admit lucrări cu textul redactat fără semnele diacritice românești (ă, â, î, ș, ț; Ă, Â, Î, Ș, Ț); atragem atenția că litera românească „ă“ este doar aceasta și nu varianta fantezistă „ã“.

 

ASPECTUL PAGINII STANDARD

Pagina va fi astfel setată în calculator încît, la ieșirea din imprimantă, marginea din dreapta să fie de 3 cm, iar cea din stînga de 1,5 cm.

         Distanța dintre rînduri va fi de 1,5.

         Rîndurile vor fi aliniate și la stînga și la dreapta („justify“).

 

TITLURILE

Titlurile lucrării vor fi subordonate conform algoritmului:

I.

I.1

I.1.1

II.

II.1

II.1.1

II.1.2

III.

III.1 ș.a.m.d.

 

Titlurile de capitole (deci cele care au doar cifra romană) vor fi centrate, vor avea dimensiunea de corp 20 bold majuscule și vor fi plasate la 5 rînduri distanță (spațiu alb) față de marginea de sus a paginii (e vorba de marginea de sus a „oglinzii paginii“, adică a dreptunghiului reprezentat de textul imprimat, NU de marginea de sus a foii de hîrtie propriu-zise). Titlurile imediat subordonate (deci cele cu I.1, I.2 etc.) vor fi, de asemenea, centrate, vor avea dimensiunea de corp 16 bold majuscule și vor fi plasate la două rînduri distanță față de finalul textului care le precedă și la un rînd distanță de textul de sub ele. Titlurile subordonate de rang 3 (adică cele cu I.1.1, I.1.2 etc.) vor avea dimensiunea de corp 14 bold litere de rînd, vor fi plasate la nivelul alineatului („tab“), la două rînduri albe distanță față de textul anterior și fără nici un rînd alb față de textul de sub ele. În cazul că subordonarea ajunge la rangul 4 (deci cu I.1.1.1), scalarizarea va fi:

 

rangul I:  I. TITLU cu corp 20 bold majuscule centrat;

rangul II: I.1. SUBCAPITOL cu corp 18 bold majuscule centrat;

rangul III: I.1.1. Subcapitol cu corp 16 bold de rînd centrat;

rangul IV: I.1.1.1. Sub-subcapitol cu corp 14 bold de rînd la „tab“.

În chenarul de mai jos am oferit un model schematic al acestei situații.

I. TITLUL PRIMULUI CAPITOL

 

Text text text text text text text text text text text text text text text 

I.1. TITLUL PRIMULUI SUBCAPITOL 

Text text text text text text text text text text text text text text text       
 

III.1.1. Titlul paragrafului subordonat

Text text text text text text text text text text text text text text text 

III.1.1.1. Titlul paragrafului sub-subordonat

Text text text text text text text text text text text text text text text

         Dacă un titlu ocupă mai mult decît un singur rînd, el va fi fragmentat în sintagme coerente, logice. De exemplu, un titlu precum:

Atitudini ale oamenilor politici români în problema națională între cele două războaie mondiale

va fi fragmentat în modul:

ATITUDINI ALE OAMENILOR POLITICI ROMÂNI

ÎN PROBLEMA NAȚIONALĂ

ÎNTRE CELE DOUĂ RĂZBOAIE MONDIALE

și nu precum în exemplele negative de mai jos:

ATITUDINI ALE OAMENILOR POLITICI ROMÂNI ÎN PROBLEMA

NAȚIONALĂ ÎNTRE CELE DOUĂ RĂZBOAIE MONDIALE

sau

ATITUDINI ALE OAMENILOR POLITICI

ROMÂNI ÎN PROBLEMA NAȚIONALĂ ÎNTRE

CELE DOUĂ RĂZBOAIE MONDIALE

 

PUNCTUAȚIA

Semnele de punctuație vor fi folosite respectînd următoarele reguli:

Punctul. Punctul e lipit de textul pe care-l încheie și e urmat obligatoriu de un spațiu alb, după modelul:

         …text. Text…

Fac excepție – adică nu se lasă un spațiu după punct – enunțuri de tipul:

         – abrevieri ca ș.a., ș.a.m.d.,

         – abrevieri ale numelor: I.L. Caragiale, Șt.O. Iosif,

– date scrise prescurtat (17.06.2002).

Virgula. Virgula e lipită de textul dinaintea sa și e urmată obligatoriu de un spațiu alb, după modelul:

         …text, text…

Fac excepție – adică nu se lasă un spațiu după virgulă – enunțuri de tipul cifrelor cu zecimale (102,8) etc.

Punct și virgulă. Semnul „punct și virgulă“ e lipit de textul pe care-l încheie și e urmat obligatoriu de un spațiu alb, după modelul:

         …text; text…

Două puncte. Semnul „două puncte“ e lipit de textul dinaintea sa și e urmat obligatoriu de un spațiu alb, după modelul:

         …text: text…

Puncte de suspensie. Semnul „puncte de suspensie“ (trei puncte, nici mai multe, nici mai puține) e lipit de textul dinaintea sa și e urmat obligatoriu de un spațiu alb, după modelul:

Text… Text.

Semnul întrebării. Semnul întrebării e lipit de textul dinaintea sa și e urmat obligatoriu de un spațiu alb, după modelele:

         …text? Text… sau …text? text…

Semnul exclamării. Semnul exclamării e lipit de textul dinaintea sa și e urmat obligatoriu de un spațiu alb, după modelele:

         …text! Text… sau …text! text…

Semnul exclamării + semnul întrebării (sau invers). Cele două semne sunt lipite de textul dinainte și sunt urmate obligatoriu de un spațiu alb, după modelele:

         …text!? Text… sau …text!? text…

         …text?! Text… sau …text?! text…

Paranteze. Parantezele rotunde „(...)“ sunt lipite de textul pe care-l cuprind, fiind obligatoriu precedate și, respectiv, urmate de cîte un spațiu alb, după modelul:

         …text (text) text…

Fac excepție – adică nu se lasă un spațiu înainte și după paranteză – situațiile în care paranteza reprezintă o omisiune sau un adaos, de tipul ca(ra)ntină, comple(c)t etc.

În același fel se procedează și cu parantezele drepte „[...]“. Ele se utilizează în special în situația că avem un text cu paranteze în paranteze, după modelul:

         …text [text (text) text] text…

Ghilimele. Pentru citate sau alte situații, se vor folosi obligatoriu ghilimelele standard (adică perechea de ghilimele care seamănă cu cifrele 99 și 66), respectiv „ “, lipite de text (deci fără spațiu), conform modelului

         …text „text“ text…

 Nu se admit sub nici o formă variante ca:

…text „ text “ text… sau

…text “text” text… sau

…text „text” text… sau

…text ²text² text…

Ghilimele corecte (standard) se obțin, în programul Word, tastînd (după apăsarea tastei NumLock) Alt+0132 și, respectiv, Alt+0147. Pentru comoditate și economie de timp, ni le putem plasa în AutoCorrect din maniul Tools, sub forma înlocuirii a două virgule succesive cu „ și a două punct-virgulă succesive cu “. În felul acesta, nu va mai fi nevoie să tastăm, pentru ghilimelele de deschidere, Alt+0132, ci doar de două ori virgulă, iar pentru cele de închidere, nu Alt+0147, ci doar de două ori punct-virgulă.

În caz că în textul aflat între ghilimele se află un pasaj la rîndul lui între ghilimele, se vor folosi obligatoriu ghilimelele franțuzești, și nu două paranteze ghiară (ascuțite) una după alta, conform modelului:

         …text „text «text» text“ text… sau

         …text „text «text»“ text…

Folosirea parantezelor ghiară (ascuțite: <  >) în loc de ghilimele franțuzești, adică:

         …text „text <<text>> text“ text…

este inadmisibilă.

         E de reținut că parantezele ghiară pot fi folosite și cu sensurile (lingvistic-etimologice) de:

> =  „devine“ (a > b înseamnă că a se transformă în b);

< = „provine din“ (a < b înseamnă că a provine din b). 

         Ghilimelele franțuzești se obțin, în programul Word, tastînd (după apăsarea tastei NumLock) Alt+0171 și, respectiv, Alt+0187. Și în acest caz putem găsi, prin opțiunea AutoCorrect din Tools, înlocuiri care să simplifice tastarea lor.

Cratima și linia de pauză. Cratima se folosește lipită de literele între care se află. Linia de pauză se folosește, obligatoriu, cu cîte un spațiu înainte și după, conform modelului:

…text – text – text…

 Se  va evita cu desăvîrșire confuzia dintre cratimă (-) și linia de pauză (–). În afara despărțirii în silabe a unui cuvînt care nu încape, nu  se admite încheierea unui rînd cu cratimă, ca în exemplul negativ de mai jos:

                                                                           ...terminîndu-
se...

Nu se admite folosirea cratimei în loc de linie de pauză, ca în exemplul negativ de mai jos:

…text - text - text…

Forma corectă este:

…text – text – text…

Nu se admite folosirea liniei de pauză în loc de cratimă, ca în exemplele negative de mai jos:

                   să–și, Vama–Veche, luîndu–li–se, propriu–zis

         Linia de pauză se obține, în programul Word, tastînd (după apăsarea tastei NumLock) Alt+0150. Prin opțiunea AutoCorrect din Tools, putem înlocui două cratime cu linia de pauză.

         Nu se admite folosirea cratimei în loc de cuvîntul „și“, ca în exemplul negativ de mai jos:

         A lipsit din țară între 17-24 iunie.

Forme corecte sunt:

A lipsit din țară între 17 și 24 iunie sau

A lipsit din țară în intervalul 17-24 iunie sau

A lipsit din țară în perioada 17-24 iunie.

Linia de pauză se poate folosi și pentru enumerarea elementelor (nemarcate prin cifre sau litere) situate în rînduri diferite, de genul:

         – un element

         – alt element etc.

Bulina. În asemenea situații, cînd enumerarea nu implică și ierarhizare sau ordonare, se poate folosi și așa-numita bulină (•), ca mai jos:

un element

         alt element etc.

 

TRIMITERI LA SURSĂ. NOTE

Textul citat va fi cuprins între ghilimele și cules cu caractere cursive.

Pentru a nu încărca în mod exagerat subsolul, unele trimiteri la sursă (de pildă, cînd e vorba de citate din ziare sau alte publicații) pot fi incluse în text, între paranteze. Pentru economie de spațiu, denumirile publicațiilor care apar frecvent în text vor fi reduse la sigle; în mod obligatoriu, siglele utilizate vor fi expuse, în mod alfabetic, la finele lucrării. Model:

Ad.=Adevărul; Ct.=Curentul; J.n.=Jurnalul național; R.l.=România liberă etc.

Trimiterile din text vor arăta, deci, ca în modelul de mai jos:

         ...text text „citat“ (Ad., nr. 3718, 7 iun. 2002) text text...

Datele calendaristice nu vor fi scrise „militărește/administrativ“, cu cifre (07.06.02), ci literar, ca în modelul de mai sus. Numele lunilor (11!) vor fi prescurtate după cum urmează:

ian., feb., mart., apr., iun., iul., aug., sept., oct., nov., dec.

Celelalte trimiteri se vor face obligatoriu în subsolul paginii respective (și NU la sfîrșitul capitolului, nici la sfîrșitul lucrării!), cu note numerotate cu cifre arabe, în continuare, pînă la sfîrșitul capitolului; la următorul capitol, numerotarea notelor va începe de la 1.

Se admite, ca excepție, plasarea notelor la sfîrșitul lucrării –numerotate în continuare, de la prima la ultima notă, dar separate pe capitole, după modelul:

              

NOTE LA CAPITOLUL I

               1) Textul notei

2) Textul notei

3) Textul notei

NOTE LA CAPITOLUL II

4) Textul notei

5) Textul notei ș.a.m.d.

numai în cazul că textul notelor este, efectiv, foarte amplu (cu citate lungi, comentarii etc.), ceea ce ar dilata prea mult subsolul.

 

BIBLIOGRAFIA

         Bibliografia va fi pusă în pagină după modelul:

 

         1) ***: Cartea de telefon a municipiului București, Ed. Oscar, Buc., 1996
       2) [Academia R.S.R. – Institutul de Lingvistică]: Dicționarul explicativ al limbii române, Ed. Academiei R.S.R., Buc., 1975

         3) [Primăria orașului Constanța]: Acțiuni și inițiative, Ed. Farul, Constanța, 2002

         4) Abrudan, Vasile: Manual de jurnalism, Ed. Lumina, Constanța, 2002

         5) Costea, Sergiu (coord.): Jurnalism, Ed. Polirom, Iași, 1999

         6) Zaciu, Ion: Teoria comunicării, Ed. Albatros, Buc., 1996

         7) ***: colecția ziarului Adevărul, perioada ian.-iul. 2002

         8) ***: colecția săptămînalului Dilema, 2002.*

         De reținut:

         a) lista bibliografică va fi numerotată în continuare, de la început la sfîrșit; litera va fi cea utilizată în restul lucrării;

         b) lista începe cu lucrările la care, efectiv, nu poate fi citat un autor; în locul autorului, în asemenea cazuri, se plasează trei asteriscuri;

         c) orice lucrare va fi menționată conform datelor aflate pe pagina de titlu din interiorul ei, nu după cotor sau după copertă;

         d) lista continuă cu lucrările care au ca autor-girant o instituție (sau mai multe); în acest caz, instituția sub egida căreia apare lucrarea va fi plasată ca „autor“, dar între paranteze drepte;

         e) lista continuă cu lucrările la care autorul (autorii) sunt precizați; în caz că e o lucrare colectivă, va fi menționat coordonatorul;

––––––––––––––––––––––

                *) Unii autori sunt fictivi. Unele titluri sunt fictive. 

 

f) lista se încheie cu colecțiile de publicații consultate, la care, de asemenea, ca „autor“ vor fi puse asteriscuri;

         g) numele autorilor se trece în ordinea: nume de familie, prenume (sau inițiale, după cum e pe pagina de titlu); între numele de familie și prenume (unul sau mai multe) se pune virgulă; după numele întreg se pun două puncte. Modele:

                   Caragiale, Ion Luca:

                   Patapievici, H.-R.:

         h) titlul lucrării va fi cu litere cursive (italice), fără ghilimele. După titlu se pune virgulă și urmează: editura (prescurtată Ed.), locul apariției, anul. Modele:

            Ion Ionescu, Carte, ed. a II-a, prefață de..., studiu introductiv de..., note de..., Ed. Cartea Bună, Tecuci, 1999;

            John Johnson, Carte, trad. de Dan Dănescu, ed. a II-a, prefață de..., studiu introductiv de..., note de..., Ed. Cartea Bună, Tecuci, 1999;


SUMAR

Coperta

Litera utilizată

Aspectul paginii standard

Titlurile

Punctuația (. , ; : ... ? ! ?! ()[ ]”«» < > - – • )

Trimiteri la sursă. Note

Bibliografia