Info  Indice de nume (exclusiv pentru secţiunea "Viaţa din cărţi"). Nu figurează toate numele menţionate īn text, ci doar acelea substanţial comentate.  

CERERE

            Subsemnatul George Pruteanu, intelectual cu nervii sănătoşi şi somn īncă bun, după un an de emisiuni zilnice, de articole săptămīnale, articole lunare şi articole neprevăzute, de cursuri şi conferinţe, de polemici şi speech-uri, de examene şi mese rotunde, īmi doresc şi-mi solicit următoarele:
           
            -să nu mai aud alarme antifurt, hodorogeli de tramvai, vuiete de TIR-uri, larmă de campionat de bloc, urletul "Neluleee!!!",  Macarenax din boxe de 400 de waţi şi voci de politicieni pe puncte;
            -să nu mai fie cald;            
            -să citesc fără nici un scop un roman de Simenon sau orice altă carte pe marginea căreia să nu-mi fac nici un fel de note;          
            -să nu mai sune şi să nu mai văd telefonul;            
            -să-mi repar caroseria, ambreiajul, indicatorul de presiune a uleiului, radioul, portiera dreapta, carburatorul, comutatorul caloriferului, aripile, pragurile, temporizatorul ştergătorului de parbriz şi altele de la maşină, s-o vopsesc şi să strălucească aşa cum voiau legionarii: ca soarele de pe cer;
            -să-mi gestionez aşa de deştept zilele şi serile de vacanţă, īncīt să pară duble; să nu uit apa deschisă; să nu las acasă ceva foarte necesar; să nu car după mine un miliard* de boarfe inutile;            
            -să elimin din casă toate cărţile şi revistele īn plus (circa o tonă), fie prin vindere (?), fie prin aruncare la gunoi;
            -să mă dedic, măcar o dată pe săptămīnă, pescuitului, cīteva ceasuri bune, īn care să şăd  sadovenian, cu ochii la plută şi mintea-n concediu, ca un bou Apis;            
            -să-mi bat la maşină (adică la compiuter) jurnalul;            
            -lungit īn hamac, să joc o partidă cu compiuteraşul meu de şah, reglat la nivelul 5, şi să-l bat  fără să-mi iau mutări īnapoi; dar să nu mă las ispitit de a juca scrabble  sau, şi mai rău, belotă (iartă-mă, R.C.) la iarbă verde;            
            -să mă duc la stomatolog şi să-mi fac o gură ca pentru o reclamă Colgate, dar să nu fie prea scump şi să nu mă doară;            
            -să instaurez ordine desăvīrşită īn toate manuscrisele (dactilograme, hīrtiuţe, caieţele, printuri, fişe, notesuri), legate omogen īn dosare elegante; să īnşfac vraiştea din videotecă şi audiotecă şi să-i sucesc gītul, aşa cum ne īnvaţă marele Verlaine;            
            -să-i ard o ataraxie vecină cu nesimţirea crasă;            
            -să termin cele 5 (cinci) cărţi īncepute şi, din materia primă existentă īn dosarele de la punctul de mai sus, să alcătuiesc altele; să contactez edituri interesate şi treaba să meargă strună;            
            -după aceea, să mă retrag  undeva  şi să scriu o carte absolut nouă, care să-mi depăşească toate aşteptările;            
            -să mă zbengui  īn mod egal şi voluptuos atīt pe tăpşane de munte cīt şi īn valuri de mare, pătruns de un sentiment de nepăsare şi huzur;            
            -să nu cadă guvernul, să nu se sinucidă prim-ministrul, să nu ne invadeze ungurii cīt sunt eu īn vilegiatură;            
            -să fac, totuşi, şi puţin jogging, măcar un minut pe zi;            
            -să printez, cu litere nostime, pe compiuter deviza lui Thomas Mann "Munceşte! Mărgineşte-te! Elimină! Creează şi termină!" şi să mi-o lipesc, īn ciuda oricăror obiecţii, pe  uşă;            
            -să nu scap īn apă vīslele bărcii pneumatice sovietice, că se duc la fund şi adio**;            
            -să pun la punct toate neajunsurile apartamentului, inclusiv ale balcoanelor, să elimin necruţător surplusul şi să-i dau (nu surplusului!) o alură Neckermann; să fac lună prin sertare şi prin fişierele compiuterului;            
            -să-mi scrutez serios viitorul, de-a lungul cītorva ore bune de meditaţie, şi să-mi răspund sincer la īntrebarea "ce am de gīnd?";
            -īn după-amieze tihnite şi răcoroase, să  remediez cu fineţe şi migală cele cīteva cărţi flendurite din bibliotecă;            
            -să mă ocup cu spirit de răspundere, la propriu, de corespondenţa personală lăsată de izbelişte de nu se mai ştie cīnd, şi să redactez nişte scrisori atīt de frumoase şi de substanţiale, īncīt să rămīnă īn istorie ca modele ale genului.
                                                George Pruteanu
_____________
        *) Ce mai e azi milionul?!
           
        **) Eminescu ("Şi lopeţile să-mi scape...") n-avea această problemă, ale lui pluteau.
        
[x) Macarena? Ce vremuri frumoase! şi eu făceam mofturi! Nu ştiam ce īnseamnă manelele... (Notă din 2003)]

         George PRUTEANU
Dilema, nr. 188, 16 aug. 1996