"Sanza riposo mai era la tresca  / delle misere mani, or quindi or quinci / escotendo da sé l'arsura fresca."
("Şi veşnic şi zadarnic e tertipul / bietelor mîini, ce vîntură pîrjolul / ca să-şi ferească trupul, gîtul, chipul.")
 (C. XIV, vv. 40-42)