Saitul G.Pruteanu • Ch. Baudelaire: ÎNĂLŢARE (trad. G. Pruteanu)

Deasupra, peste iazuri sau văi întunecate, Peste păduri şi nouri şi munţi şi mări albastre, Chiar dincolo de soare, de spaţiul dintre astre, Şi chiar peste hotare-ale bolţii înstelate,		Au-dessus des étangs, au-dessus des vallées, Des montagnes, des bois, des nuages, des mers, Par delà le soleil, par delà les éthers, Par delà les confins des sphères étoilées,
Tu, mintea mea, alergi cu-o sprintenă mlădiere Şi, ca pe valul apei un bun înotător, Despici imensitatea profundă, zîmbitor, Cu-o foarte bărbătească şi de nespus plăcere.		Mon esprit, tu te meus avec agilité, Et, comme un bon nageur qui se pâme dans l'onde, Tu sillonnes gaiement l'immensité profonde Avec une indicible et mâle volupté.
Ridică-te deasupra miasmelor scîrboase Şi caută-ţi curăţirea sus, tot mai sus, spre soare, Bea, ca pe o divină şi limpede licoare, Văpaia care umple-înălţimile sticloase.		Envole-toi bien loin de ces miasmes morbides, Va te purifier dans l'air supérieur, Et bois, comme une pure et divine liqueur, Le feu clair qui remplit les espaces limpides.
Peste amărăciune şi peste norii groşi Ce-apăsător se-aşează pe trista noastră viaţă, Ferice cel ce poate, cu áripă-îndrăzneaţă, Să se înalţe-în cîmpii senini şi luminoşi;		Derrière les ennuis et les vastes chagrins Qui chargent de leur poids l'existence brumeuse, Heureux celui qui peut d'une aile vigoureuse S'élancer vers les champs lumineux et sereins;
Cel ale cărui gînduri ca pasărea se-avîntă Spre cerul dimineţii în viu şi liber zbor, Plutind deasupra lumii şi-înţelegînd uşor A’ florilor cuvinte şi-a tot ce nu cuvîntă! Traducere de George Pruteanu		Celui dont les pensers, comme des alouettes, Vers les cieux le matin prennent un libre essor, – Qui plane sur la vie, et comprend sans effort Le langage des fleurs et des choses muettes!